Notiuni elementare de mecanica auto
Examen teoretic auto - 2010
-
(inapoi)
Mecanismul de directie
Mecanismul de directie al autovehiculului este un ansamblu de parghii si piese care prin intermediul volanului permite directionarea autovehiculului, avand rolul sa asigure conducerea usoara si rapida a acestuia in linie dreapta sau in viraje, precum si sa mentina controlul asupra directiei de mers si stabilitatea sa in toate conditiile de exploatare.
Blocajul volanului este o posibilitate tehnica de a-l incuia si imobiliza in interiorul acestuia, prin rotirea sa intr-un sens sau altul, dupa oprirea motorului si scoaterea cheii din contact. Deblocarea se realizeaza prin introducerea cheii de contact si rotirea stanga-dreapta a volanului.
Pneurile rotilor directoare ale vehiculului fluiera strident la franarile moderate si in viraje atunci cand unghiul de cadere sau de convergenta este dereglat.
Revenirea greoaie a rotilor directoare din viraj este determinata de lipsa lubrifiantului la articulatiile mecanismului de directie sau strangerea excesiva a articulatiilor puntii oscilante.
Printre principalii factori care provoaca uzura mecanismului de directie se afla circulatia cu viteza excesiva pe drumurile cu denivelari ce poate provoca chiar ruperea unora dintre componenteIe sale, a manevrarii volanului pe loc cu motorul oprit sau lipsei lubrifantului la articulatiile ori la piesele acestuia.
Uzura mecanismului de directie poate fi usor depistata de conducatorul vehiculului, aceasta manifestandu-se prin cursa in gol a volanului peste limita admisa, jocul prea mare al rotilor directoare pe orizontala sau pe verticala, inclusiv prin sesizarea zgomotelor produse, mai cu seama la trecerea peste denivelarile drumului.
Oscilatiile rotilor directoare la viteze reduse sunt provocate din cauza jocului prea mare intre organele din componenta casetei de directie a vehiculului.
Caseta de directie este componenta mecanismului de directie plasata la cealalta extremitate a coloanei volanului, in care se gaseste un angrenaj melcat ce transmite miscarea de la axul volanului la levierul de directie si ajuta la fixarea traiectoriei pe drum a vehiculului. Cand intervine uzura angrenajului melcat provocata de jocul mare al volanului, peste limita admisa, creste oscilatia rotilor la viteze mici.
O alta cauza care determina jocul mare al volanului este generata de uzura accentuata a fuzetei pe pivot. Ca urmare, valorile unghiurilor de inclinare transversala sau longitudinala ale pivotilor fuzetelor prescrise de constructor se modifica, inrautatind stabilitatea si maniabilitatea autovehiculului, ce provoaca uzura pronuntata a pneuri lor.
Printre cauzele care determina rotirea greoaie a volanului autovehiculului se afla si griparea sau ruginirea pivotilor fuzetelor.
La servomecanismul hidraulic de directie, manevrarea volanului devine greoaie atunci cand s-a defectat pompa de inalta presiune. Datorita debitului insuficient de ulei presiunea in circuitul hidraulic al servodirectiei scade si ingreuneaza rotirea volanului.
Pompa de inalta presiune din componenta servomecanismului hidraulic de directie este actionata de arborele cotit al compresorului de aer al autovehiculului.
Loviturile puternice la volanul unui mecanism de directie cu servomecanism hidraulic sunt provocate de articulatiile negresate ale acestuia.
Pompa unui servomecanism hidraulic al mecanismului de directie aflat in functiune produce un zgomot specific, atunci cand se afla putin ulei in instalatie.
La rulajul rectiliniu autovehiculul „trage" intr-o parte si astfel nu-si mentine directia de mers pe teren orizontal, deoarece valorile unghiului de cadere sau ale celui de fuga sunt inegale pentru rotile directoare.
Prin convergenta corespunzatoare a rotilor directoare, autovehiculul capata stabilitate, tinuta de drum si se evita uzura pneurilor, permitand astfel conducerea usoara si sigura, atat in linie dreapta, cat si in viraje, in toate conditiile de exploatare normala pana la viteza maxima constructiva. Cand rotile directoare sunt inchise (convergente) mai mult decat prevad instructiunile de folosire apare uzura rapida a marginilor interioare ale zonei de rulare a pneurilor. Daca dimpotriva, rotile din fata simt mai deschise (divergente) se uzeaza prematur marginea exterioara a benzii de rulare a pneurilor.
Convergenta se alege astfel incat in conditii normale de mers rotile sa aiba tendinta sa ruleze paralel. Daca convergenta este prea mare, se produce o uzura excesiva a anvelopelor de la rotile directoare prin cresterea rezistentelor la inaintare ale autovehiculului, determinand inclusiv marirea consumului de carburant.
Unghiul de convergenta exprima inchiderea rotilor directoare in sensul de mers al vehiculului cu fata, iar pentru eliminarea efectului sau este necesara reglarea prin masurarea distantei dintre marginile interioare ale jantelor la nivelul axei rotilor, astfel incat sa nu apara diferente intre vehiculul gol sau cu incarcatura.
(inapoi)
Reclamă
